Siameza

RSS

SIAMEZA

01 Jan 2009
voteaza Imi place Nu-mi place voturi comentarii vizualizari
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza
Siameza

Origine si istoric

Rasa siameza pastreaza secretul in ceea ce priveste speciile salbatice care i-au dat nastere si momentul in care s-a produs mutatia responsabila de blana sa caracteristica. Stim, pe de alta parte, ca siameza este cunoscuta de mult timp in Siam (numele vechi al Thailandei). Au fost gasite reprezentari destul de asemanatoare cu siameza in manuscrise provenind din Ayuthia, capitala Siamulu intre 1347 si 1767. Putem spune ca numele de „siameza” dat acestei pisici reflecta foarte bine originea geografica.

Inceputuri nesigure

Patrunderea siamezei in in istoria felinotehniei occidentale e atestata la sfarsitul secolului XIX. Exista cateva controverse in acest sens. Se pare ca doi subiecti (a caror origine ramane necunoscuta) au fost prezentati la prima expozitie felina la Crystal Palace, Londra, in 1871. S-a raportat ca aceasta prima aparitie a speriat cronica lumii feline, ambele animale suscitand reactii contradictorii, dar nu indiferenta. Mai precise sunt informatiile privind cele doua cupluri, pe de o parte Pho si Mia, aduse din Siam in Anglia de Sir Owen Gould in 1884, si pe de alta parte, doua alte exemplare aduse in Franta, anul urmator, de catre Auguste Pavie. Este de notat ca exista dubii in ceea ce priveste modalitatile de achizitie a acestor pisici. Pentru unii ar fi vorba de un cadou al regelui Siamului pentru diplomatii straini; pentru altii achizitia s-ar fi facut fraudulos, deoarece exportul de siameze, proprietate exclusiva a curtii regale, ar fi fost pedepsita cu moartea. Este clar ca aceste prime exemplare trebuie sa fi fost fragile, astfel incatAuguste Pavie, le-a incredintat pe ale sale Gradinii Plantelor. In ciuda tuturor acestor precautii, primele siameze nu au supravietuit mult timp.

Castigarea popularitatii

Din fericire, rasa isi facuse adepti. Importurile din Siam au fost reluate in Europa si in Statele Unite unde primele siameze au fost aduse in 1890. In 1892 un prim standard a fost stabilit de Governing Council Of The Cat Fancy in Anglia. Fiind ameliorate tehnicile de crestere si datorita adaptarii rasei la conditiile noastre de clima, siamezele au devenit foarte populare in lume incepand din 1920. Cea de-a saptea arta a contribuit mult la raspandirea acestei popularitati: fiecare isi aminteste de cele 2 siameze “catastrofe” din desenul animat “Doamna si vagabontul” sau de muncile eroului din filmul “Spionul cu labutele de catifea”. Este foarte important de mentionat ca primele siameze prezentau diferenta evidente, in raport cu exemplarele pe care le putem admira acum in expozitii. Astfel, contrastul intre externalitatile colorate si corpul de culoare deschisa era foarte putin marcat, albastrul ochilor era mai putin intens, si morfologia era mai degraba mediolina, cu un corp destul de rotund.

Anomalii polemice

In plus o mare parte din exemplare prezinta un strabism sonvergent si o coada innodata  (adica cu vertebre mai mult sau mai putin deformate sau sudate). Frecventa acestor anomalii era acceptata de primele standarde. Schimbarea politicii s-a realizat in anii 1930, si astazi strabismul si coada innodata reprezinta defecte descalificante. Rezultatele au fost spectaculoase si exemplarele care poarta acese anomalii au devenit foarte rare. Paralel, crescatorii au ameliorat blana si ochii si au creat noi varietati. Da, mai presus de toate, ei au modificat morfologia petru a se orienta catre un tip longilin, mai apropiat de imaginea de imaginea pe care ne-o faceam despre o pisica de tip oriental. Astazi siameza ideala este o pisica zvelta, nu prea slaba, cu o linie eleganta, rafinata, de talie mijlocie cu corp suplu si musculos.

Standard

Prin morfologia sa, siameza constituie modelul perfect al tipului oriental, cu alte cuvine ca este de tip longilin. Astfel, corpul trebuie sa fie lung, zvelt, cu o latime egala a umerilor si a coapselor. Membrele sunt lungi si fine, cele posterioare fiind putin mai inalte decat cele anterioare. Atentie: longilin nu inseamna fragil: siameza trebuie sa pastreze o talie medie si sa fie musculoasa. Coada trebuie sa fie lunga, fina, terminata cu un varf ascutit.

O fata triunghiulara

Capul este in armonie cu corpul. Fata are forma unui triunghi isoscel al carui varf e nasul si baza e linia care uneste urechile. Acestea din urma sunt mari, largi la baza, bine departate si ascutite. Laturile triunghiului trebuie sa fie rectilinii, mai ales la punctul de unire dintre falci si bot. Profilul este drept dinspre frunte spre spre varful nasului, fara pinch sau stop. Nasul e lung, barbia puternica. Varful nasului si varful botului trebuie sa fie in acelasi plan vertical. Ochii migdalati, oblici catre nas, sunt bine despartiti. Oricare ar fi varietatea, ei vor fi intotdeauna de un albastru-inchis magnific, deosebit de limpede. Blana scurta, fina, deasa. Blana si culoarea ochilor constituie o caracteristica majora a rasei. De fapt, parul nu e pigmentat decat la extremitatile corpului: fata, urechi, membre si labe, coada. Trebuie sa existe un contrast foarte net intre aceste zone – pe care anglo-saxonii le numesc points, termen folosit frecvent de crescatorii din lumea intreaga – si restul corpului.

Varietati

Pentru varietatile recunoscute, exista la siameza o diferenta evidenta intre standardul american si cel european. Doar patru varietati, de baza – culoarea focii (seal), ciocolatie, albastru si lila la extremitati -, sunt admise in Statele Unite. Siamezele de alte varietati sunt recunoscute sub numele de colourpoint cu par scurt. In Europa, toate sunt recunoscute siameze ca atare si varietatile sunt aproape nelimitate: cenusie, maro-deschis, caramel la extremitati (fawn point) etc.

Seal point

Este varianta cea mai veche si cea mai raspandita. Points sunt maro inchis dens, asemenator culorii unor foci (de unde termenul de seal). Corpul este maro-deschis pe spate, crem pe partile declive. Varful nasului si pernitele sunt de aceeasi culoare ca si points.

Chocolate point

Aceasta varietate maro care exista la primele siameze trecea drept o greseala a varietatii seal. In anii 1950, culoarea maro si ciocolatia point a fost recunoascuta. Extremitatile sunt de culoarea ciocolatei cu lapte, contrastand cu nuanta ivorie a corpului. Nasul si pernitele sunt ciocolatii, cu o nuanta de roz.

Blue point

Aceasta varietate, derivata genetic din rasa ce are nuanta seal point, a fost recunoscuta pentru prima data in 1932 de Cat Fanciers’ Association. Se presupune ca gena de derivare provine de la Korat, rasa de pisici albastre contemporana cu siameza de Siam. Extremitatile sunt albastru-intens, corpul are o nuanta albastruie rece pe spate, tinzand spre alb in zonele declive. Nasul si pernitele sunt albastre.

Lilac point

Derivata genetic din rasa ciocolatie, a fost recunoscuta pentru prima data in 1955 de Cat Fanciers’ Association sub numele de frost point (acest nume vroia sa sublinieze nuanta “alb-inghetat”a corpului). Extremitatile sunt gri-roz, nasul si pernitele au culoarea lila sters.
Dupa toate probabilitatile, celelalte varietati au fost create prin imperecherea stricta cu rasa europeana sau americana cu par scurt. Aceasta practica a permis introducerea genelor de culori inexistente sau rare la siameze. Totusi, pentru ca aceasta imperechere a modificat tipul, au fost necesari multi ani de selectie pentru a regasi morfologia ceruta de standard. De aceea, aceste varietati nu au fost recunoscute decat tarziu, incepand cu anii 1960. Sa e amintim ca, in Statele Unite, ele constituie o rasa aparte numita colourpoint cu par scurt.  Aceasta rasa are nuante rosii sau crem care sunt galbene-portocalii la extremitati, respectiv crem fara dungi, corp alb, mai mult sau mai putin cu umbre, nas si pernite alb-roz.
In aceasta categorie intra seria celor tabby point (numite lynx point in Statele Unite), a celor tortie point si, in sfarsit, a celor tortie tabby point. Aceste trei serii au extremitati cu dungi, solz de testoasa, respectiv solz de testoasa cu dungi. In fiecare serie, regasim nuante de seal, chocolate, blue si liliac. Tarcatele la extremitatile corpului pot sa fie rosii sau crem. Nasul si pernitele fiecarei varietati sunt de aceeasi culoare ca la varietatile de baza corespunzatoare. Totusi, in ce priveste nasul, sunt de dorit petele roz; termenul uzual este “marmorat”.
In Franta, Livre officiel des origines felines recunoaste toate culorile point.

Caracter si crestere

Originalitatea aspectului siamezei este dublala de originalitatea caracterului. De o mare vivacitate, siameza se dovedeste excesiva in reactii. Este foarte atasata de stapanul ei, dar si foarte posesiva, ceea ce ne face sa spunem ca are un comportament intre cel al cainelui si cel al pisicii.
Siameza se adapteaza destul de bine calatoriilor si schimbarilor de locuinta; este, in schimb, neincrezatoare in straini si are adesea reactii foarte rapide in caz de pericol sau durere. Vocea constituie o alta latura originala. Tipatul e puternic (atentie cand stati langa siameze in calduri), dar siameza stie, de asemenea, sa-si moduleze vocea la infinit, iar “conversatia” sa este sustinuta, agreabila si foarte expresiva. Originalitatea este de regasit si in fiziologia sexuala. Astfel, pisica siameza e precoce, primele calduri aparand in medie la 9 luni, cu toate ca au fost observate si extreme, intre 4 si 20 de luni.  Mai delicata este scurta durata a ciclului sexual: nu rar s-au constatat calduri la 15 zile o data! Mai mult, pisica siameza rar cunoaste repausul sexual in perioada toamna-iarna, observat in mod normal la pisicile europene. Prolificitatea sa e mai degraba superioara mediei constante la pisici sau feline (4,5 pisoi), foarte adesea avand o sarcina de 6 pisoi. In acest sens, trebuie mentionat ca pisoii siamezi se nasc in intregime albi. Pigmentarea extremitatilor apare progresiv, la o luna, in ordinea urmatoare: fata si urechile dupa 5 zile, apoi labutele si coada.
In concluzie, nu alegem pisica siameza la intamplare. Particularitatile acestei rase fac ca alegerea unei astfel de pisici sa fie bine gandita. Va fi o companie captivanta, daca I se va oferi un mediu uman echilibrat.

Particularitati genetice

Responsabila de aparitia pigmentarii la pisicile siameze este o mutatie a unei gene precise. Aceasta gen, numita CS, nu permite pigmentarii parului sa apara decat in partile mai reci ale corpului. Astfel, numai extremitatile sunt pigmentate. In cazul unei rani pe corp, parul poate sa creasca in acel loc mai inchis, cicatricea fiind putin vascularizata, deci mai rece. Actiunea genei e modulata de temperatura ambienta: daca e crescuta intr-un mediu racoros, siameza va avea corpul mai colorat si, deci, contrastul extremitati-corp mai putin evident decat daca e crescuta intr-un mediu calduros. Varsta conteaza, corpul capatand o nuanta mai inchisa incepand cu 3-4 ani (cariera in concurs trebuie inceputa inainte de aceasta varsta). In sfarsit, trebuie sa semnalam ca gena CS este responsabila de un al doilea efect: ochii sunt albastru-inchis. Aceasta culoare a ochilor si extremitatile sunt asociate in general.

Defecte

Printre defectele care duc la descalificare, amintim coada vizibil innodata, petele albe pe membre sau pe picioare, un corp slab.
Ti-a placut articolul?
Aboneaza-te la newsletter:

Inapoi la categorie: Rase de pisici orientale
07 Mar 2010
Zoopedia

Buna Romeo,

Daca vrei sa cumperi sau sa adopti un caine, poti posta un anunt in sectiunea de anunturi Zoopedia. http://anunturi.zoopedia.ro

07 Mar 2010
romeo

vreau sh io o pisica siameza pui cu ochi albastri sau verzi grasuta sa nu fie slaba.. sunt din fieni judetu dambovita daca e cv contactactatima pe nr0731271129 sau pe id fotbalistu_romeo

COMENTEAZA SI TU
Animale
Pentru iubitorii de animale


“Cea mai mica dintre feline este o capodopera!” Leonardo da Vinci

pisici
cauta

Cauta in toate informatiile, articolele, filmele si pozele cu animale din Zoopedia.