Ratiile menajere

RSS

RATIILE MENAJERE

06 Jan 2009
voteaza Imi place Nu-mi place voturi comentarii vizualizari
Ratiile menajere
Ratiile menajere
Acest mod de alimentare conduce la selectia unor materii prime variate si la asocierea lor in diverse proportii, in functie de varsta, situatia fiziologica sau starea de sanatate a animalului, astfel incat sa ajustam echilibrul alimentar cu nevoile sale nutritive. Aceste alimente se reprartizeaza in patru mari categorii.

Sursele proteice

  • Carnurile. Au compozitii inegale si sunt foarte variate in functie de procentul de colagen (nervi) si bogatia in materie grasa. Valoarea lor alimentara variaza dupa compozitia lor le apropie sau le departeaza de „carnea slaba”, element de referinta (prin carne slaba se intelege carnea separata de grasimea vizibila: aportul de lipide este atunci acelasi cu al muschiului propriu-zis, adica slab).
Fie ca sunt rosii sau albe, carnurile au o cantitate de proteine intre 20-22% din produsul proaspat. Este bine de stiut, carnea este saraca in minerale, mai ales in calciu, dar nu si in fosfor.Carnea de vita sau de cal trebuie data cruda sau semipreparata, dar nu fiarta. Din contra, porcul trebuie bine gatit, pentru a evita orice risc de contaminare parazitara. Carnea de pasare poate fi gatita variat.
Carnea pentru caini si pisici, vanduta sub acest nume, se caracterizeaza printr-o buna calitate a proteinelor, o mare bogatie in materie grasa si un aport slab in minerale. Puternica sa concentratie energetica o face potrivita mai ales pentru pisicile in perioada de reproducere sau de crestere. Din contra, in perioada normala, trebuie sa limiteze consumul sau sa se dilueze mai mult legumele verzi si morcovi. Carnea grasa impune reconsiderarea ratiilor preconizate pentru carnea slaba, reducand puternic cerealele.
  • Ficatul. Sunt de remarcat calitatea proteinelor si bogatia in oligoelemente si in vitamine. Repede alterabil si usor laxativ cand este crud, este mai bun gatit. Desi foarte aprociat de pisica, nu ar trebui sa reprezinte decat 10% din ratie si sa nu fie felul de mancare principal decat o data pe saptamana, datorita puternicei concentratii in vitamina A (abuzul predispune la hemoragii).
  • Maruntaiele. Plamanul in stare cruda convine adultului sedentar, caci are valoare energetica scazuta si valoarea proteica este relativ buna, superioara soriciului de porc si mai ales tendoanelor.
Restul de la gatitul slaninii sau grasimilor de vita, jumarile au valoare intermediara; splina este mai buna, iar intestinele sunt asemanatoare carnii, prin aportul in azot.
  • Pestele. Este, de asemenea, o sursa de azot de cea mai buna calitate, dar care se degradeaza repede si necesita o gatire precoce, ceea ce are si meritul de a distruge un factor al antivitaminei B1. Ca si pentru carne, exista pesti slabi (sola, dorada, calcan, morun, etc.) si pesti grasi (ansoa, hering, scrumbie, sardine, somon, ton, stiuca, tipar etc.) de care trebuie sa tinem cont in echilibrul portiei. Resturile de la scoaterea fileurilor au inconvenientul de a fi cu multe oase: un abuz (ca in cazul fainii de carne) expune la slabire, favorizand constipatia. Este mai bine sa se scoata oasele care ar putea intepa tubul digestiv.
  • Produsele lactate si ouale (fierte tari). Sunt surse de proteine de mare calitate. Laptele aduce un surplus de calciu si vitamine liposolubile. Aceste produse sunt in mod special recomandate pentru pisicile in reproducere si in crestere. Desigur, digestia lactozei (zahar din lapte) se diminueaza la pisica dupa intarcat. Dar adevarata intoleranta la lapte se manifesta doar la 2-3% din pisici.
In general, se pot da cel putin 5-10%, produse lactate, de preferinta lapte proaspat si, in plus, derivati fermentati pentru indivizii sensibili la diaree: iaurturile sunt bine digerate de pisici si le amelioreaza igiena digestiva. Toate branzeturile sunt bune, daca nu sunt prea fermentate.

Sursele energetice

Cerealele aduc energie sub forma de amidon; ele trebuie sa fie foarte bine gatite pentru a fi foarte bine digerate. Pregatite sub forma de fulgi, expandat sau sufleu, sunt foarte practice. Daca vreti sa-l dati pisicii orez alb, nu trebuie sa-l fierbeti pana ce grauntele devin lipicioase.
Pisica digera mai greu cartofii decat cerealele. Se pare ca tolereaza mai bine painea uscata. Leguminoasele (boabe de fasole, mazare...) o predispun la tulburari digestive. Prajiturile si dulciurile , prea repede digerate, favorizand obezitatea sau diabetul.

Sursele digestiei grele

Legumele verzi (salate, fasole verde) si morcovii sunt diluanti energetici care umfla volumul portiei si faciliteaza tranzitul intestinal al pisicii. Deosebit de utile cand  pisica sufera de constipatie (datorita varstei) sau de obezitate, ele trebuie bine fierte in apa.
Sunt prea putin apetisante pentru pisica si, ca atare, ar trebui amestecate cu restul portiei. Prazul, ca si varza si ceapa, poate produce vanturi dezagreabile.

Suplimente si echilibru

Sunt indispensabile pentru a preveni carentele in acizi grasi esentiali, in minerale si in vitamine.
Se recomanda zilnic o lingurita de ulei comestibil (floarea-soarelui, porumb si mai putin de arahide si masline), drojdie uscata si un supliment mineral vitaminizat.
Ti-a placut articolul?
Aboneaza-te la newsletter:

Inapoi la categorie: Ce alimente alegem
FII PRIMUL CARE COMENTEAZA

Articole din aceeasi categorie

Ratia de baza
Alimente pregatite
De ce sunt importante taurina si arginina in alimentatia pisicii

Cautari asociate "ratiile menajere"

ratiile, ratiile alimentare obezitate, imagini menajere, filmulete menajere, jocuri pisici menajere
Animale
Pentru iubitorii de animale


“Cea mai mica dintre feline este o capodopera!” Leonardo da Vinci

pisici
cauta

Cauta in toate informatiile, articolele, filmele si pozele cu animale din Zoopedia.