Nevoile alimentare ale pisicii

RSS

NEVOILE ALIMENTARE ALE PISICII

05 Jan 2009
voteaza Imi place Nu-mi place voturi comentarii vizualizari
Nevoile alimentare ale pisicii
Nevoile alimentare ale pisicii
Nevoile alimentare ale pisicii sunt atat cantitative cat si calitative: ea are nevoie de un anumit nivel de aport energetic, mai ales sub forma de glucide si de lipide, si, in special, de un anumit echilibru alimentar (fata de energie) intre proteine, minerale si vitamine.
Pisica este un carnivor strict. Ea s-a adaptat, in cursul evolutiei sale, la o alimentatie aproape exclusiv pe baza de carne, caracterizata prin multa apa, proteine, materii grase, prin prezenta (mai ales in ficat) a vitaminei A in natura si prin bogatia in vitamina B, precum si printr-o absenta aproape totala a glucidelor. Totusi, nevoile de minerale sunt aceleasi cu ale altor specii carnivore domestice.
Acest regim explica:
  • tendinta de a nu bea apa suficient;
  • nevoile particulare de proteine si arginina, o nevoie speciala de taurina (de orgine animala);
  • obligatia de a-i funiza acizi grasi indispensabili de origine animala;
  • nevoi particulare de vitamina A si de vitaminele complexului B.

Alimentele: o sursa de energie

Consumul energic al pisicii este cunoscut cu precizie, datorita modului ei de viata relativ standardizat. Cantitatile de alimente zilnic necesare pot fi deci ajustate in functie de valoarea energetica a acestora. Aceasta se poate defini ca fractiunea utila organismului, dupa deducerea pierderilor fecale, urinare si gazoase. Calculata dupa consistenta in proteine, glucide necelulozice si lipide, afectate de anumiti coeficienti (in cazul pisicii, proteine: 3,45, glucide: 3,27 si materii grase: 8,02), ea este evaluata in kilocalorii de energie metabolizabila (kcal E.M.). Bineinteles, trebuie adaptat nivelul alimentar al fiecarei pisici, in functie de evolutia intretinerii sale. Un animal castrat sau in varsta, care are consumuri fizice diminuate, ar trebui sa primeasca un regim mai putin concentrat; invers, o femela gestanta sau puii in crestere ar trebui hraniti mai consistent. Astfel trebuie sa respectam raporturi precise intre fiecare constituent alimentar si energie, pentru a-i oferi pisicii noastre toate elementele nutritive indispensabile in cantitati suficiente si echilibrate. Daca concentratia energetica a portiei creste, de exemplu, printr-un aport sporit de materie grasa, este neceasr sa crestem in paralel consistenta in aminoacizi indispensabili, acizi grasi esentiali, calciu, fosfor...Invers, daca aceasta concentratie este diminuata prin mai mult procentul diferitelor elemente indispensabile, stiind ca un consum mai ridicat in volum va mentine nivelul  aporturilor zilnice.

Nevoi scazute de apa

Obisnuita sa consume in viata salbatica prada bogata in apa, necesitand un aport mai mic de apa, necesitand un aport mai mic de apa, pisica bea putin. Realizeaza, de altfel, o excelenta economie de apa, din care pierde minimum in materii fecale si in urine. Pentru a-si satisface nevoile, puneti-i la dispozitie, in permanenta, apa proaspata.

O mare bogatie in proteine

Proteinele trebuie sa reprezinte, in hrana pisicii adulte cel putin 25% din energie, adica 25-30% din materia uscata alimentara (dupa concentratia energetica, depinzand mai ales de bogatia in lipide). Cu toate animalele superioare, pisica are nevoie de aportul a 10 aminoacizi indispensabili:
  • lizina, importanta pentru crestere, abundenta in sursele proteice animale, dar distrusa de tratamentele termice prea brutale;
  • metionina, esentiala pentru producerea parului, dar relativ deficitara in produsele de origine animala, in graunte si in turta de soia;
  • arginina, care comanda dezintoxicarea de amoniacul rezultat din degradarea proteinelor si a carei carenta la pisica se manifesta foarte rapid prin tulburari nervoase grave, cu tetanii evoluand spre coma si moarte. De altfel, pisica si ansamblul felidelor se disting printr-o nevoie suplimentara de un aminoacid special: taurina. Carenta acestui element special provoaca la feline o degerenescenta centrala a retinei, care duce la orbirea ireversibila, disfunctie olfactiva si a productiei biliare, precum si insuficienta cardiaca, corespunzand „bolii inimii dilatate”, similara afectiunii la om. Prevenirea acestor tulburari foarte grave trece prin consumul de alimente de origine animala, de regula bogate in taurina, exceptand laptele de vaca, de treizeci de ori mai sarac decat laptele de pisica.

Materii grase in cantitati abundente

Ca toate carnivorele, pisica digera perfect toate materiile grase (unt, margarina, etc.) datorita unei puternice secretii biliare si de lipaza pancreatica.
Aceste materii grase pot reprezenta pana la 30-40% din portie, adica 50-60% din aporturile energetice, cu conditia sa ajustam, in consecinta, intreg echilibrul alimentar.
Dintre acizii grasi esentiali, pisica are nevoie de acid linoleic, care se gaseste in uleiurile de floarea-soarelui, de grau sau de seminte de struguri; o lingurita pe zi din aceste uleiuri, completand ratia de hrana, este suficienta pentru a acoperi aportul recomandat.
Pisicile mai au nevoie de acid arahidonic, spre deosebire de caini, ei au nevoie de un minim de materie grasa de origine animala, in stare naturala sau ascunsa in carnuri (osanza, grasime de gaina).
Alti acizi grasi furnizati de uleiurile vegetale, grasimea de cal sau uleiurile de peste, pot avea indicatii dietetice speciale, mai ales in caz de batranete.

Nevoi particulare de vitamine

Ca toate felinele si spre deosebire de alte animale, organismul pisicii nu poate converti in vitamina A carotenul continut de legumele verzi si morcovi; de aceea, are nevoie de aporturi directe, sub forma de produse animale (ficat, in mod deosebit) sau de origine sintetica.
In schimb, pisica, spre deosebire de caine, profita din plin de razele ultraviolete ale soarelui, pentru a elabora, la nivelul pielii, vitamina D pe care o recupereaza apoi prin toaleta sa meticuloasa.
Nevoile de vitamina E, cel mai bun antioxidant in organism, cresc odata cu aportul alimentar in uleiuri, bogate in acizi grasi foarte oxidabili.
Nevoile de vitamina B sunt net superioare celor ale cainelui, chiar de pana la cinci ori in cazul vitaminei B1. Aceasta vitamina este uneori deficitara datorita relativei raritati si marii sale sensibilitati la tratamentele termice.
Alimentele industriale contin doze suplimentare sistematice, tinand cont de pierderile previzibile in cursul prepararii sau conservarii. Fara a fi indispensabila in cazul prepararii casnice bogate in produse proaspete de buna calitate, incorporarea in ratie a drojdiei uscate aduce o garantie suplimentara pentru a acoperi nevoile deosebite de vitamina B.
Ti-a placut articolul?
Aboneaza-te la newsletter:

Inapoi la categorie: Bazele alimentatiei
FII PRIMUL CARE COMENTEAZA
Animale
Pentru iubitorii de animale


“Cea mai mica dintre feline este o capodopera!” Leonardo da Vinci

pisici
cauta

Cauta in toate informatiile, articolele, filmele si pozele cu animale din Zoopedia.