Penajul

RSS

PENAJUL

15 Mar 2009
voteaza Imi place Nu-mi place voturi comentarii vizualizari
Penajul
Penajul

Una din tasaturile caractersticile care diferentiaza pasarea de mamifer, este penajul sau. Sarcina sa principala este aceea de a mentine temperatura corpului, care la pasar este relativ ridicata.
In acelasi timp are o functie importanta la zbor si serveste intelegerii dintre indivizi. Prin adaptarea coloritului la mediu, penajul poate fi de ajutor si ca mascare in timpul luptei pentru supravietuir.
Penele sunt acoperite la majoritatea speciilor de pasari cu un strat subtire de grasime si cu pudra de pene. Grasimea este extrasa cu ciocul din glanda uropigiana si distribuita in penaj. Pudra de pene se formeaza din fulgi descompusi si din descuamarea stratului cornos ai pielii exterioare (epiderma). La speciile carora glanda uropigiani le lipseste sau este slab dezvoltata (de ex. la porumbei, la unele specii de papagali) se produce sporit pudra de pene. Apa se scurge de pe penele protejate cu grasime si pudra, astfel incat o pasare nu poate sa fie niciodata in intregime uda. Acest lucru este de o importanta vitala pentru ea, deoarece cu penele ude nu ar putea sa-si ia zborul imediat, in caz de pericol.
Se deosebestc trei feluri de pene:

  • Penele care acopera aripile si coada, sau penele de contur
  • Fulgii
  • Penele in forma de fire

Penele care acopera aripile si coada

Penele care acopera aripile si coada formeaza conturul tipic al corpului si de aceea mai sunt numite si pene de contur. Asezate una peste alta in forma de olan, acopera corpul mic al pasarii si il protejeaza astfel de umezeala, de frig sau de raze ultraviolete nocive. La aripi, ca pene remige au o repartizare speciala care serveste zborului. La coada, ca pene de carma, directioneaza zborul, startul si aterizarea. Structura unei pene de contur, oricat de variata ar fi marimea lor in functie de diferite pirti ale corpului, este mereu aceeasi. Ea este formata din teaca si peri.
La teaca se deosebesc coada, care se subliaza spre varf si tija care este infipta in piele. Mentinerea impreuna a penelor este realizata prin ramificatiile care pleaca de la coada cu raze arcuite si cu carlige. Carligele se prind de zonele arcuite, astfel ca perii actioneaza ca un invelis rigid, impermeabil. Daca aceasta structura este desfacuta prin influente exterioare, pasirea o poate aranja din nou tragand cu ciocul de pene.
Totusi, daca parti ale penelor sunt distruse (de exemplu prin frecarea permanenta de grilajul coliviilor prea mici, prin prinderea sau tinerea incorecta) o vindecare nu mai este posibila. De aceea grija fata de imbracamintea de pene este deosebit de importanta pentru starea de sanatate.
Puful se afla direct sub penele de acoperire a suprafetei corpului si impiedice pierderea caldurii din corp. El este mic si moale deoarece puisorilor le lipsesc partile sub forma de carlige, care au rol stabilizator. Puii din cuib sunt acoperiti numai cu puf.
Prin descompunerea pufului vechi, uzat, impreuna cu stratul cornos exterior al pielii se formeaza pudra de pene.

Penele filiforme

Penele filiforme au numai putini perisori sau chiar deloc. Ele se gasesc la multe specii de pasari, izolat, la baza ciocului, la pleoapele ochilor si la orificiile nazale.
Varietatea culoriIor penelor se bazeaza pe inmagazinarea de pigmenti (melanina, carotinoide) in maduva penei si pe reflexii ale luminii, care sunt conditionate de variatii ale structurii penajului insusi. Barbatusii sunt in general mai viu colorati decat
femelele. Penajul pasarilor tinere este la fel si nebatator la ochi la majoritatea speciilor de pisiri de ambele sexe. Abia la maturitatea sexuala masculii isi schimba culoarea.
Penele sunt expuse unei uzuri intense si din aceasta cauza trebuie innoite din cand in cand. Inlaturarea penelor vechi si regenerarea lor se numeste naparlire. Naparlirea este influentata de hormonii glandei tiroide si de cei ai organelor sexuale. In anumite perioade ale anului unele specii (de ex. rafele) isi schimba brusc si complet intregul penaj. Altele, in schimb (de ex. papagalii) naparlesc neantrerupt, in timpul intregului an. In acest timp nu isi schimba toate penele dintr-o data, ci, unele dupa altele, penele capului, ale corpului si in sfarsit cele ale cozii.
Pasarile cantatoare se opresc din cantat in timpul naparlirii si se comporta in general putin mai linistit. Pasarile care naparlesc se scarpina, se ciugulesc si se curata deosebit de intens, ca sa elibereze penele noi de stratul cornos subtire care le acopera la inceput. Ingrijirea corpului intensificata este adesea confundata cu atacul parazitilor. Observatorul atent recunoaste totusi, dupa penele crescute ca niste tepi, aflate inca in stratul cornos,ca pasarea este in faza de naparlire.
Coada penelor aflate inca in crestere este “vie”, adica este prevazuta cu vase de sange. Daca se rup astfel de pene, apar sangerari puternice care,de la caz la caz ii pot pune pasarii viata in pericol. Penele complet dezvoltate sunt “uscate”. Atunci cand se rup, nu mai sangereaza. Pentru pasarile sanatoase naparlirea nu reprezinta o problema. Doar nu este vorba de o boala, ci de un proces cit se poate de natural. In timpul naparlirii apar totusi fenomene de carenta in acest timp pasarea necesitand substante nutritive valoroase pentru regenerare penelor. Din acest motiv, in timpul naparlirii, pasarile de colivie hranite superficial sunt obosite, fara chef si indeosebi predispuse la boala. Nu arareori aceste pasari au dereglari in aceasta perioada.

Ti-a placut articolul?
Aboneaza-te la newsletter:

Inapoi la categorie: Ingrijire
10 Mar 2011
Ionea

Super referat!!!!:-bd:-bd

09 Oct 2010
mikaela

multumesc mult cui a scris. sper sa primesc macar un 8 p/u el

11 Jul 2010
dana

nu comentez articolul.vreau si eu un sfat.am 2 agapornis fete si as vrea sa dau unul sa iau un baiat pt ca se cam bat.nu stiu ce sa fac,si pe care sa o dau.nu as da nici una,as lua un baiat si l-as pune in cusca cu ele.oare ce se va intampla?e de bine sau nu?

COMENTEAZA SI TU
Animale
Pentru iubitorii de animale

“Compasiunea fata de animale e intim legata cu bunatatea caracterului si se poate afirma cu siguranta ca acel ce este crud fata de animale nu poate fi un om bun.” Arthur Schopenhauer

pasari
cauta

Cauta in toate informatiile, articolele, filmele si pozele cu animale din Zoopedia.