In compania mamei si a crescatorului

RSS

IN COMPANIA MAMEI SI A CRESCATORULUI

05 Jan 2009
voteaza Imi place Nu-mi place voturi comentarii vizualizari
In compania mamei si a crescatorului
In compania mamei si a crescatorului

Intre 3 si 10-14 saptamani are loc o metamorfoza a comportamentului. In doua luni, cainele va trai una dintre perioadele fundamentale ale existentei sale.
Catelul realizeaza ca apartine speciei canine si ca poate dezvolta legaturi de atasament cu oamenii si cu alte animale. El atige un anumit nivel de toleranta la sunete si la alti stimuli ai mediului inconjurator. Bogatia in stimuli a mediului de dezvoltare atrage o hipertrofie a creierului si mareste capacitatile de inteligentaale catelului. Acesta invata sa isi controleze muscatura si sa-si faca nevoile in locuri potrivite.
Daca a trait defectuos aceasta perioada deosebit de importanta, catelul va dezvolta patologii ale comportamentului. Anumite fobii si anxietati isi au originea in aceasta perioada.

Perioada socializarii primare

Asemenea tuturor speciilor cu dezvoltare lenta cainele se adapteaza in mai mare masura prin intermediul invatarii decat prin mutatii genetice. Acestea din urma sunt procese lente, care necesita mai multe generatii pentru a se adapta. Cainele este o specie flexibila, care se poate adapta tuturor mediilor, insa trebuie sa fi invatat sa faca asta la o varsta foarte frageda.
Perioada care incepe inspre a treia saptamana a fost numita perioada socializarii, deoarece presupune dobandirea aptitudinilor sociale. Bineinteles, acest proces de invatare are loc pe parcursul intregii vieti. Totusi, in timpul cresterii sale, cainele are capacitatea de a insusi cu usurinta aceste competente de-a lungul unei perioade sensibile, o perioada de obisnure. Vorbim in acest caz despre socializarea primara. Sintagma socializarea secundara este rezervata proceselor de socializare ce au loc cu mai muta dificultate dupa aceasta perioada de crestere si de adaptare. Socializarea primara este un interval complex de-a lungul caruia catelul trebuie sa-si insuseasca:

  • capacitatea de identificare a speciilor prietene;
  • cunoasterea mediului de viata – homeostazie emotionala;
  • autocontrolul;
  • comunicarea;
  • regulile vietii in cadrul haitei (ierarhia);
  • detasarea.

La 3 saptamani

Tonusul muscular se adapteaza, simtul echilibbrului se accentueaza, urinarile si defecatiile involuntare dispar. Catelul se indreapta inspre sursele de lumina si de sunet percepute si reactioneaza violent la durere. Frecventa contactelor cu mama decreste, ceea ce marcheaza inceputul intarcarii. De altfel, laptele mamei curge intermitent, iar suptul nu mai este ritmic. Catelul incepe sa manance carnea predigerata si ia contact cu mediul inconjurator prin intermediul nasului si al gurii. Mama se preface ca isi pedepseste puii, evitandu-i cand acestia intrec masura. Catelul incepe sa maraie si sa latre. Memoria i se dezvolta. Curiozitatea si dorinta de investigare ating apogeul spre varsta de 20-23 de zile.

La 4 saptamani

Cainele evolueaza incet catre reflexele senzoriale si motorii ale adultului. Reflexul de a suge dispare. Cateii se recunosc prin intermediul vazului si al auzului, acest comportment aflandu-se in legatura cu aparitia comportamentului apropierii si al evitarii. Activitatile perioadei neonatale scad in intensitate.
Dezvoltarea unor capacitati (datorita maturizarii nervoase) duc la aparitia unor noi tipuri de comportament. Reactiile cauzate de frica au o dezvoltare foarte mare la aceasta varsta.
Dupa cum arata electroencefalograma (EEG), creierul se apropie de etapa adulta, vederea de asemenea, desi este mai putin functionala pana la varsta de 5 sau 5 saptamani. Apar reactiile la amenintare, precum si ocalizarea vizuala a caror parte integranta este (cainele va fixeaza fara sa-si intoarca privirea). Profunzimea campului vizual, precum si relieful sunt de acum percepute. Reflexul clipirii este deja prezent la varsta de 14 zile.
Progresiv, cateaua inceteaza stimularea egiunii perineale a cateilor pe care o realiza pentru a provoca eliminarea, iar acestia cauta pozibilitati de a iesi din culcus si de a elimina autonom. Controlul sfincterului este mult mai sigur. In timpul spalarii, cateii ridica uneori una dintre labele posterioare, gest care, asociat miscarii din coada si lingerii botului mamei, reprezinta o modalitate de a solicita atentia si de a incerca sa obtina hrana predigerata pe care mama o recurgiteaza. Darea labutei este adesea urmata de culcarea pe spate, cu membrele posterioare departate. Acest din urma comportament va fi adoptat din ce in ce mai mult in luarea pozitiei de supunere, prin intermediul jocului si al interactiunilor si ceilalti membri ai haitei.
Primele jocuri de incaierare intre catei apar la varsta de 4 sau 5 saptamani si duc la stabilirea unei ierarhii (intre cei tineri) care va fi mentinuta mai multi ani. Aceste jocuri presupun muscarea reciproca de urechi, linsul si prinderea botului. O stimulare excesiva duce la schelalaieli si miscari de retragere. Prin intermediul jocului, cainele invata cat de dureroase pot fi muscaturile sale. Jocurile de incaierare, prinsul de ceafa si “atacarea prazilor” isi fac aparitia odata cu latraturile agresive, maraielile si retragerea buzelor.
Cateii dorm in grupuri mici. Incepand cu varsta de 6 saptamani ei vor dormi separat. Prmele semne ale sexualitatii se manifesta mai ales la masculi, in timpul jocului: cateii se urca unii peste altii, se strang unii pe altii si se ademenesc cu miscari ale partii dorsale. Aparitia acestor semne are loc intre a patra si a saptea saptamana.
Maturizarea nervilor si a sistemului nervos central se accentueaza in jurul varstei de 5 saptamani. In acest moment, neuronii tineri nu se deosebesc cu mult de cei ai adultilor. La 4 saptamani reactivitatea nervilor era deja similara cu cea a adultilor. La copil, un nivel asemanator de maturizare este atins in jurul varstei de 2 ani. La aceste varste este asigurat si controlul sfncterelor.
Expresivitatea faciala a catelului de 5 saptamani contrasteaza cu inexpresivitatea celei de 3 saptamani: acest fenomen se datoreaza alungirii botului, dezvoltarii si controlului musculaturii faciale, care asigura ridicarea falcilor si mobilitatea urechilor.
Cateii se apropie unii de altii in doua moduri: prin apropierea capetelor unul de altul sau a capului de zona inghinala. Cainele atins sta nemiscat, ca atunci cand mama ii lingea aceasta zona a corpului. Apropierea inghinala devine ulterior un model invariabil in viata adultului.
Cateii se plimba unul dupa altul, tinand diferite obiecte in gura: sunt primele semne de activitate grupata. Un zgomot neasteptat face ca tot grupul sa fuga. La aceasta varsta cateii aleg un loc precis pentru a elimina, aflat la o anumita distanta de culcus, si nu se abat de la el.

De la 5 la 6 saptamani

Perioada sensibila de socializare primara atinge punctul culminant la aceasta varsta si se incheie in jurul varstei de 12 saptamani. In acelasi mod, dezvoltarea zonelor cerebraleeste accelerata pana la 6 saptamani, iar caracteristicile morfologice adulte isi fac aparitia. Odata dezvoltate capacitatile motrice, vizuale si auditive, catelul este apt sa interactioneze cu semenii sai de aceeasi varsta, sa stabileasca relatii sociale prmare si sa ofere raspunsuri emotionale pozitive si negative.
Intre 5 si 7 saptamani apare comportamentul de apropiere si astfel posibilitatea de a socializa cu omul (si cu alte animale). In jurul varstei de 12 saptamani, catelul incepe sa-si insuseasca comportamentele de evitare, ceea ce va face socializarea mai dificila. Aceste mecanisme innascute contribuie la supravietuirea speciei salbatice, deoarece permit socializarea cu membrii rasei si inhiba (dupa 12 saptamani) generalizarea acestui raspuns social la alte specii, asigurand astfel supravietuirea in fata pradatorilor prin reactii de evitare, de teama si de fuga.
La 5 saptamani si jumatate, alaptarea deine insuportabila, durerea determinand un comportament de agresiune controlata (cauzata de iritare) al mamei fata de pui. Cateaua maraie, isi clantane dintii la cativa centimetri de fata cateilor care vor sa suga. Puiul incearca sa isi linisteasca mama si ia o pozitie care ii activeaza acesteia reflexul grijii materne. Catelul se culca pe spate, isi expune abdomenul si urineaza putin. Mama raspunde prin lins, un reflex al ingrijirii. De obicei, acest tip de afresiune este controlat, dar, uneori, un catel se poate trezi cu urechea putin ranita.
Acest tip de agresiune faciliteaza intarcarea, insotita de o ierarhizare, de un respect al autoritatii parentale si de o calmare la apropierea semenului adult.
Tot la aceasta varsta cateii invata sa imparta hrana.
In mediul natural, mama o inghide dupa ce o mesteca si apoi o regurgiteaza pentru a o oferi cateilor. Acestia au un comportament specific: se ridica pe picioarele din pate, intind o laba in fata si musca in joaca colturile buzelor inferioare ale mamei. La acest semn mama face un effort de regurgitare. Cand deschide gura, catelul se repede la mama pentru a lua alimentul.
Daca un catel are intre 10 si 16 saptamani, hranirea prin regurgitare se face rar, insa continua sa muste in joaca buzele inferioare ale mamei si ale altor adulti. Acest comportament ii permite sa ia bucatele din mancarea dominatilor si sa se retraga  pentru a le manca. Puii isi disputa hrana obtinuta, iar in cele din urma castiga cel care domina. In acest mod se stabileste o ierarhie intre catei, separat de cea a adultilor. Acest tip de ierarhizare incepe la varsta de 5 saptamani si se termina intre 15 saptamani si un an.
Intr-o crescatorie li se ofera cainilor alimente speciale, usor asimilabile, procurate din comert sau gatite in casa, pe baza de supa de carne, legume si cereale. Daca li se dau oase sau carne cainii intra in conflict, maraie, isi smulg bucatile si se fugaresc unii pe altii. Mama ii lasa ca faca ce vot. Pana la varsta de 10-16 saptamani cateaua isi lasa puii sa vina sa manance din farfuria ei.
Izolarea nocturna a catelului proaspat adoptat provoaca schelalaieli care ii dezvaluie disperarea emotionala. Totusi, departe de a fi negativ, acest proces accelereaza socializarea cu noi stapani si asigura atasamentul mult mai rapid fata de oameni.
La aceasta varsta catelul se ataseaza de orice animal sau individ cu care intra o vreme in contact, indiferent daca experienta resimtita (cel putin inainte de 7 saptamani) este pozitiva sau negativa. Acest fenomen nu trebuie generalizat si pentru alte perioade de varsta. De altfel, daca varsta unui catel este mai mare de 8-10 saptamani, pedepsele i-ar putea provoca acestuia stari de frica.

Intre 3 si 7-8 saptamani. Cateva sfaturi.

Catelul vede, aude, se deplaseaza cu usurinta si se intrece in joc. Isi testeaza mijloacele de comunicare, schelalaie, maraie si latra. Se ataseaza de mama sa si e deznadajduit in absenta ei. Dintii sai de lapte fac ca suptul sa fie dureros pentru mama care are tendinta de a se indeparta de pui (inceputul detasarii).
Catelul invata progresiv ca apartine rasei canine. De aceea trebuie sa traiasca alaturi de caini.
Catelul invata care sunt speciile prietene. Pentru aceasta el trebuie sa traiasca alaturi de oameni de diferite tipuri (barbati, femei, copii, albi, negri etc.) si cu diferite animale – cu pizicile, de exemplu.
Catelul invata sa-si controleze maxilarele. In timpul incaierarilor, daca muscatura este prea puternica si il face pe catelul muscat sa schelalaie, mama pedepseste vinovatul.
Catelul elimina spontan si cauta locuri rutinate. Trebuie sa I se asigure un loc de eliminare accesibil si adecvat (un recipient cu nisip, pietris, rumegus etc.), la o distanta de 50 cm (la 4 saptamani) si mai lumt de un metru (la 7 saptamani) de locul de dormit si de hranire.
Cainele retine caracterisitici ale mediului de viata, ale mediului inconjurator. Pentru aceasta el trebuie sa traiasca intr-un mediu din ce in ce mai bogat care ii va stimula vazul, auzul si activitatea motrica. Este rolul loculuide joaca.

Locul de joaca si de imbogatire psihomotorie

Locul de joaca este un spatiu echipat cu jucarii colorate, mobile si zgomotoase, cu o instalatie sonora care permite producerea unei varietati de sunete, covoare cu diverse texturi pentru stimularea tactila. Acest spatiu este echipat cu un loc de elminare corespunzator. Locul de joaca poate fi si unul de zbenguiala, de dormit si de mancat. Accesul la gradina, la un mediu exterior bogat in stimuli este un factor favorabil.

Ti-a placut articolul?
Aboneaza-te la newsletter:

Inapoi la categorie: Ingrijire
05 May 2009
sandokan

este cineva care se pricepe despre caini sa-mi lase mesaj sau add la jupanul_no1_2005

COMENTEAZA SI TU
Animale
Pentru iubitorii de animale

“Daca iei un caine flamand si ii dai de mancare, nu te va musca, aceasta este cea mai importanta diferenta
intre caini si oameni.” Mark Twain

caini
cauta

Cauta in toate informatiile, articolele, filmele si pozele cu animale din Zoopedia.